Într-o regiune în care mobilitatea talentului e la ordinea zilei, iar capitalul riscă să zboare spre economii mai mature, România a reușit să producă în ultimii ani o colecție remarcabilă de povești antreprenoriale. Unele s-au născut într-o garsonieră din București și au ajuns pe Wall Street. Altele au crescut din spiritul comercial al orașelor de provincie și au devenit campioni regionali. Dincolo de aura lor motivațională, aceste exemple arată, cu cifre, cum arată drumul de la idee la execuție, de la primii clienți la piețele externe și de la bootstrap la piețele de capital.
Contextul ajută. La nivel de regiune, start-up-urile din Europa Centrală și de Est au depășit 26.000 de companii și o valoare agregată estimată la peste 200 de miliarde de euro în 2023, cu circa 3.800 de companii „venture-backed” la început de 2025. România rămâne un contributor important, cu runde notabile în 2024–2025, dar și cu provocarea clasică: prea mulți fondatori își mută sediile pentru a accesa piețe și capital internațional. Tendința, însă, nu diminuează meritul: practic, antreprenorii de aici construiesc produse și mărci competitive cu o tracțiune clară.
De la garsonieră la Wall Street: lecția UiPath
Puține povești au redefinit atât de puternic ambițiile antreprenoriale locale precum UiPath. Compania fondată în 2005 la București de Daniel Dines și Marius Tîrcă a început sub numele DeskOver și a pivotat către automatizare software (RPA) după ani de căutări. Restul e istorie cunoscută: creștere exponențială, mutarea centrului de greutate în SUA și una dintre cele mai mari listări software din 2021. La început, acțiunile au sărit cu aproximativ 23% față de prețul de ofertă, iar evaluările publice din jurul momentului au oscilat între aproximativ 29 și 35 de miliarde de dolari, după o rundă privată care fixase chiar 35 de miliarde. Revenirea lui Daniel Dines în poziția de CEO, anunțată la final de mai 2024, a fost încă o dovadă că fondatorii rămân centrul de greutate în etapele cheie.
Dincolo de cifrele spectaculoase, lecția UiPath ține de răbdarea de a căuta „fit-ul” corect și de a pivota când piața arată un flux de cerere. A fost nevoie de peste un deceniu de încercări până când produsul potrivit a rezolvat problema potrivită din lumea întreprinderilor — apoi, execuția a făcut diferența. Iar faptul că o companie născută în București a devenit un reper global în automatizare rămâne un semnal puternic pentru orice fondator român care visează la produse B2B pentru piețe mari.
„Scutul” din București: Bitdefender și disciplina pe termen lung
Când Florin și Măriuca Talpeș au lansat compania care avea să devină Bitdefender, la începutul anilor 2000, puțini ar fi pariat că România va exporta, la scară, tehnologie de securitate cibernetică. Astăzi, Bitdefender e un nume global, cu peste 1.800 de angajați la nivel mondial și venituri raportate de ordinul sutelor de milioane de euro (330 de milioane în 2022), prezent în peste 150 de țări. Evoluția lor confirmă că poți construi lideri globali din București într-o industrie hyper-competitivă, dacă investești în cercetare, brand și canale de distribuție.
Bitdefender e și exemplul sobru al creșterii organice disciplinate. Fără a face mișcări mari, compania s-a concentrat pe calitatea produselor, parteneriate și un atu greu de copiat: o școală tehnică românească solidă, care continuă să producă talente.
Campionul bricolajului: Dedeman, de la Bacău la Atena
Dacă tehnologia domină titlurile, retailul clasic oferă poate cea mai clară dovadă că antreprenoriatul local poate domina piețe grele. Dedeman, creat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a ridicat, pas cu pas, un lider de piață cu peste 60 de magazine și miliarde de euro în vânzări. În iulie 2025, grupul-mamă Pavăl Holding a anunțat achiziția Praktiker Hellas, liderul DIY din Grecia — primul pas oficial al Dedeman în afara țării, într-o tranzacție estimată de presă la 120–130 de milioane de euro. Pentru un business crescut în România post-2000, e o bornă simbolică: trecerea de la „apără-ți cota” la „exportă modelul”.
Pe plan intern, Dedeman a rămas și un investitor important în economie, prin Pavăl Holding, cu expuneri industriale și imobiliare. Faptul că un retailer născut în Bacău își permite astăzi achiziții transfrontaliere vorbește despre maturizarea capitalului antreprenorial autohton. Iar cifrele anuale — venituri anuale de peste 2,3 miliarde euro și mii de angajați — nu mai surprind pe nimeni.
Antreprenoriat și piețe de capital: cazul Autonom
Autonom, compania fraților Marius și Dan Ștefan, e o poveste despre disciplină financiară și curajul de a folosi piața de capital ca instrument de creștere. Dintr-un business de închirieri auto, Autonom a devenit un grup de mobilitate și servicii, a emis obligațiuni listate la Bursa de Valori București, a traversat crize și a continuat să crească. În 2024, compania a raportat afaceri de aproximativ 841 de milioane de lei și un profit net aproape dublu, la 59 de milioane de lei, iar în ianuarie 2025 a listat pe BVB o nouă emisiune de obligațiuni în valoare de 30 de milioane de euro, scadentă la 5 ani. Sunt repere care arată cum un brand născut în Piatra Neamț poate folosi instrumente „mari” pentru a finanța un plan coerent.
Dincolo de cifre, cheia aici e „mecanică”: raportare atentă, transparență, un dialog constant cu investitorii și o cultură internă care tolerează schimbarea. În România, unde multe companii rămân „private pe vecie”, Autonom arată că listările și obligațiunile nu sunt un scop, ci o unealtă.
Efectul platformei: eMAG și „logistica invizibilă” Sameday
Povestea eMAG începe în 2001, cu Radu Apostolescu și o echipă mică. A urmat intrarea Naspers/Prosus, apoi pasul hotărâtor: transformarea într-un ecosistem de marketplace, logistică și servicii financiare. În 2023/2024, grupul a depășit 2,2 miliarde de dolari venituri consolidate, cu o bază de peste 10.000 de selleri activi pe marketplace în martie 2024 și o dinamică bună pe partea de logistică, unde Sameday a crescut veniturile cu circa 28% în anul fiscal 2024. E o mașinărie care combină tehnologie, finanțare și omnichannel, iar rezultatul se vede în comportamentul de cumpărare al românilor.
Componenta vizibilă a acestei povești este, paradoxal, „invizibilă”: rețeaua de easybox. Numai în România, la finalul lui 2024, existau circa 4.900 de lockere, parte dintr-o rețea regională de aproximativ 7.000 de puncte (locker + shop-in-shop) în România, Bulgaria și Ungaria; planurile din 2024 vizau extinderea la aproximativ 8.500 de puncte până în noiembrie. Fără o astfel de infrastructură, creșterea comerțului online ar fi arătat altfel; cu ea, costurile scad, disponibilitatea crește, iar experiența de livrare devine previzibilă.
Istoria eMAG în sine spune multe despre maturizarea ecosistemului. Intrarea Naspers (2012) și ulterior reorganizarea acționariatului, ieșirea fondatorului inițial în 2014, profesionalizarea managementului — toate au pregătit terenul pentru un joc regional. Pentru antreprenorii aflați la început de drum, mesajul e clar: capitalul strategic îți schimbă liga, dar vine cu rigori și standarde care, odată adoptate, accelerează scalarea.
Noua generație: FintechOS, DRUID AI, Digitail, TypingDNA
Sub valul companiilor consacrate curge un strat consistent de start-up-uri care, discret, împing frontierele. FintechOS, lansată de Teodor Blidăruș și Sergiu Neguț, a anunțat în mai 2024 o rundă Series B+ de 60 de milioane de dolari, cu investitori precum Molten Ventures, Cipio Partners și BlackRock. Compania oferă o platformă de modernizare rapidă a produselor financiare, cu clienți în bănci și asigurări; în a doua jumătate a lui 2024, managementul declara public obiectivul atingerii profitabilității. În același registru al „enterprise software”, DRUID AI — specializată în asistenți virtuali — a fost, potrivit presei de specialitate, în discuții avansate pentru o rundă de aproximativ 46–50 de milioane de euro în 2025, la o evaluare de aproape 300 de milioane. Mesajul comun? Cererea pentru soluții B2B românești există și la scară internațională.
Pe verticala „health+pet care”, Digitail — platformă pentru clinici veterinare fondată de Sebastian Gabor și Ruxandra Pui — a ridicat 11 milioane de dolari în 2023 într-o rundă condusă de Atomico, fiind prezentă în zeci de țări. La intersecția securitate-identitate, TypingDNA a continuat să fie remarcată în rapoarte Gartner pentru biometrie comportamentală, validând o specializare de nișă născută la Oradea și crescută global. Sunt semnale că România produce companii tech care nu urmăresc „aplicația la modă”, ci rezolvă probleme reale, din industrii exigente.
O cafea de 5 lei transformată în cea mai mare rețea din Est: 5 to go
Nu toate poveștile inspiraționale vin din software. 5 to go, creat în 2015 de Radu Savopol și Lucian Bădilă, a ridicat în zece ani cea mai mare rețea de cafenele din Europa de Est, bazată pe un model de franciză accesibilă și pe un brand memorabil. La final de 2024, rețeaua depășise pragul de 600 de unități, cu planuri de extindere externă și cu tranzacții în equity care au adus parteneri financiari în acționariat. Strategia a rămas consecventă: densitate mare în orașe, format mic, prețuri transparente, investiții moderate pentru francizați (ordine de 20–25.000 euro) și recuperare relativ rapidă a investiției. Pentru antreprenorii la început de drum, este un studiu de caz despre forța execuției și a repetiției.
Un campion bancar crescut la Cluj: Banca Transilvania
Povestea Băncii Transilvania e, în esență, o poveste antreprenorială: un jucător fondat în 1994 la Cluj, cu ADN de bancă pentru IMM-uri, care a devenit cel mai mare grup bancar din România. Achizițiile Volksbank (2015) și Bancpost (2018) au accelerat cota de piață, iar rezultatele recente confirmă calibrarea modelului: în 2024, banca a raportat un profit net de 3,53 miliarde lei și active de grup de circa 207 miliarde lei la final de an, cu o cotă de piață după active de peste 20%. În esență, e demonstrația că disciplina, capitalizarea și consolidarea pot crea campioni naționali și în servicii financiare, nu doar în retail sau tech.
Ce au în comun aceste povești?
Privite împreună, reușitele de mai sus contrazic, cu fapte, clișeul că „în România nu se poate”. Există, în toate, un fir roșu.
Mai întâi, pivotul lucid. UiPath a căutat ani la rând până a ajuns la RPA; multe start-up-uri tinere — de la FintechOS la Digitail — au iterat produsul în ritmul în care au înțeles mai bine procesele clienților. În retail, 5 to go a păstrat nealterat nucleul modelului — preț, ritm, format — și a iterat pe ambalaj, marketing, aplicații, sortiment.
Apoi, investiția în infrastructură. eMAG nu ar fi putut scala fără Sameday și rețeaua de easybox, iar extinderea la 7.000+ puncte regionale până la final de 2024 a fost o verigă discretă, dar esențială în creșterea GMV-ului. Dedeman și-a construit, la rândul ei, o infrastructură logistică proprie înainte de a ieși peste graniță.
Mai departe, capitalul potrivit la momentul potrivit. Naspers/Prosus în eMAG a însemnat disciplină și ambiție regională. Runda de 60 de milioane a FintechOS a creat „runway” pentru o piață globală. Autonom a folosit instrumente de pe piața de capital pentru a finanța scalarea. Toate arată că banii nu sunt doar „combustibil”, ci și mecanisme care impun standarde de raportare și guvernanță.
În fine, înrădăcinarea locală cu orizont global. Bitdefender, UiPath, FintechOS, DRUID sau TypingDNA au demonstrat că poți avea centre de dezvoltare în România și piețe-țintă globale. Dedeman sau 5 to go au arătat că și în industrii cu marje „pământești” poți face performanță dacă execuția e constantă.
Ecosistemul contează: bani, programe și cifre reci
O poveste bună are nevoie de context. 2024 nu a fost un an ușor pentru capitalul de risc în Europa, iar România a simțit și ea scăderea. Totuși, s-a înregistrat o revenire la investiții de aproximativ 44 de milioane de euro în start-up-uri locale, iar prima jumătate a lui 2025 a adunat runde care, însumate, au depășit 80 de milioane de euro, cu DRUID AI în fruntea clasamentului. Sunt sume modeste față de vârfurile din 2021, dar ele alimentează exact generația de companii despre care vorbeam.
În paralel, programe naționale precum Start-Up Nation 2024–2025 promit finanțări nerambursabile de până la 250.000 lei pentru mii de beneficiari, cu obiectiv explicit de creare de locuri de muncă. Nu sunt soluții magice — granturile cer cofinanțare, răbdare birocratică și execuție —, dar pentru antreprenorii la primul pas pot însemna echipamente, software, stoc inițial sau capital de marketing fără presiunea rambursării.
Pe termen mediu, studiile regionale sugerează că valoarea companiilor din CEE a trecut de 200 de miliarde de euro și continuă să crească, chiar dacă o parte importantă a scale-up-urilor își setează entitățile-mamă în alte jurisdicții. România are de câștigat din orice pas care păstrează mai multă valoare acasă: politici fiscale previzibile, infrastructură digitală, educație tehnică și, poate cel mai important, o atitudine pro-market care încurajează asumarea de risc.
Inspirație cu picioarele pe pământ
Poveștile antreprenorilor români din ultimul deceniu nu sunt excepții fericite. Sunt rezultatul unei convergențe: talent tehnic, apetit pentru risc, acces mai bun la piețe și capital, plus un set de exemple care au „dezghețat” imaginarul colectiv. De la UiPath, care a demonstrat că poți face enterprise software global dintr-un bloc din București, la Bitdefender, care a probat că securitatea „made in Romania” poate proteja milioane de utilizatori, la Dedeman, care exportă acum un model de retail construit în țară, până la Autonom, eMAG+Sameday, 5 to go sau noul val FintechOS–DRUID–Digitail–TypingDNA, direcția e clară: nu mai vorbim doar despre „a reuși în România”, ci despre a reuși de aici, pentru piețe mari.
Rămân provocări — de la accesul la capital în faze de creștere la riscul relocării sediilor și la volatilitatea fiscală —, dar ele nu eclipsează progresele. Dacă ești fondator la început, ia din fiecare dintre aceste povești câte o piesă: răbdarea pivotului, rigoarea finanțării, obsesia pentru infrastructură, disciplina raportării. Apoi scrie-ți propria versiune, cu o țintă clară și un orizont realist. În 2025, e clar că se poate. Iar datele confirmă că ecosistemul din jur — investitori, programe, piețe — e mai pregătit ca oricând să te prindă „în mers”.